We don't need no education...

Adesea se spune că a te şcolariza este esenţialul vieţii ăsteia şi, că, fără studii eşti un neica nimeni. Se aplică oare şi artiştilor? Asistam deunăzi la o discuţie în contradictoriu între două persoane, artiste fiind sau, mă rog, una mai artistă decât cealaltă; una susţinea că, spre exemplu, ca designer trebuie să faci o şcoală ca să prinzi tehnica, să ştii cum şi cât să adaugi, de unde să începi. Cealaltă contracara cu ideea că, odată ce ai intrat în sistemul şcolar, ideile şi pornirile jucăuşe şi nonconformiste îţi dispar, deci, tehnica şi modul practic de lucru trebuie să le înveţi singur, din greşeli şi din experienţă, nicidecum din şcoală.
Acum eu vin şi întreb: care dintre ele are dreptate? Eu, una, dacă stau şi mă gândesc, nu pot să mă pun de partea niciuneia, pentru că amândouă au dreptate. Da, ai nevoie de şcoală ca să te diferenţiezi de ceilalţi neştiutori în domeniu şi ca să fii evaluat de profesorii cu mai multă experienţă, dar, în acelaşi timp, rigorile sistemului te vor închista, te vor învăţa să gândeşti în anumiţi parametri, să foloseşti anumite tehnici, fără să îndrăzneşti mai mult. Acum, depinde şi de domeniul despre care vorbim. A fi artist, a crea cere o mare doză de talent, pe care poţi să o laşi în stare naturală, brută să se exprime liber sau poţi să îi dai o anumită formă prin mersul la şcoală. Dar dacă vorbim de alte domenii, şcolarizarea este esenţială, la fel cum este şi integrarea în sistem. A gândi în carapace este câteodată un lucru care ajută, care duce, într-un mod sau altul la evoluţie, pentru că nu implică nici un fel de greşeală. Dar... se spune că din greşeli înveţi.
Deci ....cum e mai bine?